Edgar Cayce, unul dintre cei mai celebri mediumi şi vindecători ai secolului XX, a manifestat timp de 43 de ani o misterioasă capacitate de a-şi induce un somn hipnotic în timpul căruia avea acces instantaneu la orice moment de timp şi la orice loc din spaţiu. Cele paisprezece mii de lecturi hipnotice care au rămas după moartea lui şi care sunt disponibile pentru publicul larg, pe CD, vorbesc despre tratamente medicale inedite, despre revelaţii spirituale şi previziuni...
Totul a început la vârsta de 13 ani, chiar dacă încă de la 6-7 ani avea unele viziuni şi chiar conversa cu rudele moarte. Aşadar, la această vârstă, a avut o viziune care l-a influenţat pentru tot restul vieţii – „se făcea” că o femeie foarte frumoasă i-a apărut şi l-a întrebat ce îşi doreşte cel mai mult. Cuprins de emoţie, el i-a mărturisit femeii misterioase din viziune că cel mai mult îşi doreşte să-şi ajute semenii, precizând că în special pe copii, atunci când sunt bolnavi.
Ca o confirmare a faptului că nu a fost vorba despre o halucinaţie sau o experienţă născută dintr-o imaginaţie debordantă, la scurt timp după aceea, Edgar a început să manifeste un „talent” foarte-foarte neobişnuit. Mai exact, dacă adormea cu capul pe cărţile de la şcoală, asimila printr-un fel de memorie fotografică tot interiorul iar la trezire era capabil, spre uluirea celor din apropierea lui, să reproducă cuvânt cu cuvânt conţinutul acestora. Şi chiar dacă acest dar s-a estompat cu timpul, la maturitate a fost înlocuit de unul şi mai important, amintit mai sus...
Şi pentru că multe dintre informaţiile legate de viaţa şi realizările lui sunt cunoscute, mă voi referi doar la un aspect foarte interesant din revelaţiile sale spirituale - viziunea lui despre reîncarnare.
În timpul somnului hipnotic el şi-a descris şi câteva dintre propriile reîncarnări. Conform relatărilor făcute la revenirea din starea de transă, el s-a văzut, spre exemplu, ca un mercenar din Cornwall, în armata britanică, înaintea războiului american pentru independenţă sau ca Ra Ta, un preot egiptean. Dar nu acesta este aspectul cel mai interesant. Conceptul pe care l-a adus el în lumea occidentală şi care confirmă, de altfel, spiritualitatea orientală, este acela de „grup karmic”. Potrivit viziunilor lui, mulţi dintre oamenii pe care i-ai întâlnit într-o altă viaţă se reîncarnează împreună cu tine şi în actuala existenţă şi se vor reîncarna şi într-una viitoare, în funcţie de necesităţile şi de condiţionările evolutive ale fiecărui membru al unui astfel de grup. Cu alte cuvinte, îţi vei reîntâlni în această existenţă o parte dintre prietenii şi duşmanii altor vremuri. Şi îi vei reîntâlni pe unii în ipostaze pe care nu ţi le-ai dori. Poate că duşmanul tău de moarte din trecut îţi este astăzi frate. Poate că iubirea vieţii tale de demult îţi este fiu sau fiică... Necesitatea de a asimila noi experienţe, de a interacţiona cu anumite fiinţe umane din perspective diferite, tocmai pentru a aprofunda o anumită iubire, sau pentru a învăţa iertarea, sau pentru a plăti anumite greşeli, face ca tot trecutul să rămână ascuns, în uitare...
Din această perspectivă putem spune că este o binecuvântare că oamenii acestei civilizaţii pământene, destul de primitive, de altfel, nu îşi amintesc vieţile anterioare! Pentru că, dacă şi le-ar aminti, întreaga planetă ar deveni terenul unei vendete fără sfârşit! Un subiect asupra căruia merită să medităm...
Sursa: Daniel Roxin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu